Budapest Livin’

Sunt de 3 saptamani in minunata capitala a Ungariei, si deja pot spune ca sunt fascinat intr-o oarecare masura de lucrurile care se intampla aici. Trecand printr-o mica antiteza intre Romania si Ungaria, pot spune ca exista un grad de civilizatie mai ridicat decat in Romania, nu exista un caine maidanez pe strazile din Budapesta, dar ca orice lucru bun se leaga de coada lui si cateva parti negative. Iar acestea sunt ca oameni in toata firea verifica tomberoanele destul de frecvent, si sunt destul de multi oameni ai strazii, care nu stau pe strada ci doar in statiile de metrou, lucru bun de altfel, ca nu dai de ei oriunde mergi.

Ca si mentalitate si moralitate pot spune ca ungurii sunt niste specii care alearga tot timpul, si sunt mult mai responsabili si mai educati decat multi dintre romanii nostrii.

Legat de ceea ce fac eu aici, sa lucrezi cu niste oameni cu dizabilitati, care sunt purtatori ai unui sindrom nu prea placut, nu este chiar usor. Lucru care probabil m-a facut sa imi fac parerea asta despre oamenii de aici. In Budapesta exista 2 mari fundatii care se ocupa cu purtatorii de sindrom Down, care fiecare la randul ei este impartita in cate 5-6 locatii, un lucru bun avand in vedere acelasi capitol in Romania, noi avem in toata tara cate au ei intr-un oras.

Da exista discrepante destul de mari intre aceste 2 popoare inrudite prin istorie si granita.

A new life, A life of AIESEC’er

Din ziua in care am decis sa fac ceva pentru mine si pentru ce urmeaza sa se intample in viitorul meu ca om, s-au schimbat destul de multe pot spune. Dar primul pas a fost prin a lua initiativa de a deveni unul din membrii AIESEC Pitesti, lucru care ulterior s-a dovedit a fi unul din cele mai importante decizii luate de mine.

Intrarea mea in aceasta organizatie a fost ca o largire infinita de orizonturi de care un om are atata nevoie  pentru a iesi din subteranul monotoniei in care traieste zilnic, pentru a iesi din tiparul pe care viata contemporana il obliga sa il traiasca neconditionat. Pentru mine aceasta organizatie a devenit nu o a 2-a casa, ci locul in care ma regasesc si in care simt ca pot face orice imi doresc.

Este locul in care poti sa renasti, sa descoperi ca esti capabil sa faci lucruri la care nici macar nu te-ai gandit vreodata. Este locul unde capacitatile omului date de natura sunt dezvoltate si exploatate la maxim, si totul pentru a fi mai bun si mai bun in ceea ce faci, sau ceea ce iti doresti sa faci.

O oportunitate de a schimba ceva in tine si in cei din jurul tau o poti gasi doar aici, in micul nostru culcus al dezvoltarii noastre.

AIESEC ADDICTED

24deMinute is Back

Astazi a renascut precum pasarea Pheonix un cotidian online de care nu se mai auzise nimic de ceva vreme.

In urma unui proiect pus la cale de proprietarul publicatiei, si la insistentele studentilor sai, a luat viata acest ziar in parteneriat cu Universitatea de Stat din Pitesti, propunandu-si sa aduca locuitorilor pitesteni informatii de ultima ora si de interes public.

24deMinute va invita pe toti sa ii calcati pragul citindu-l…

www.24deminute.ro

ROMANIE ANTIFONATA

România lui Bercea Mondialu

Un eveniment monden consumat la Constanţa se conjugă pe neaşteptate cu mişcările tectonice de pe scena vieţii politice româneşti. Botezul nepoatei unui cetăţean român de etnie romă, mare mahăr prin Slatina, un anume Sandu Anghel, zis Bercea Mondialu, de către fratele preşedintelui României, un anume Mircea Băsescu, atrage atenţia şi asupra unor alte fenomene, care nu sînt doar strict politice.

Pe scena vieţii politice româneşti, mai la vedere sau mai pe ascuns, descoperim amestecul lumii interlope din România cu reprezentanţi ai vieţii politico-economice, mixajul unor interese oculte cu cele financiare, un lung şi intens proces de maculare a vieţii sociale, a ceea ce, altfel, este învăluit în vorbe meşteşugite şi intenţii narodniciste. Popor, români, FMI, criză, salarii şi pensii nesimţite, Basarabia – o intenţie bună, de altfel, susţinută să nu moară, după depăşirea momentelor festivist-emoţionale.   Toate detaliile, aparent nevinovate, ale unui botez scot la lumină fel de fel de orori. Am stat cîteva ore şi ne-am documentat despre biografia şi activitatea acestui Bercea Mondialu din România, cu ramificaţii oculte şi în afara României. File de poveste şi, iată, subiect de cronică politică. Cum dintr-un simplu bişniţar ajunge om de afaceri, cum devine din simplu rom din Slatina, şef de trib local, barosan interlop, cămătar, evazionist fiscal, om de lume, cap de familie, nouă copii, zece nepoţi, un adevărat „Godfather“ autohton. Un om implicat în numeroase scandaluri cu violenţă, cu dosare de urmărire penală, care nu produc efecte. Mereu scapă de puşcărie. Aflăm şi de „naşul“, Theodor Stolojan, care a botezat nu se mai ştie al cîtelea copil, apare şi o altă naşă, fosta preşedintă a Tribunalului Municipal Bucureşti, Maria Huza, multe nume sonore de oameni politici, magistraţi, poliţişti din Craiova, Slatina, Strehaia, Vîlcea şi Piteşti.   Multe nunţi şi botezuri, înmormîntări şi parastase, unde banii curg cu milioanele şi transformă România lui Bercea Mondialu într-un stat mafiot imposibil de reformat. Citim despre sute de mii de euro, de zeci de mahmudele, de kilograme de aur, maşini de lux, luni de miere la Palma de Majorca, costume Versace – wow…, dar Mr. Gigi Becali nu merge la Londra şi cumpără de mii de parai ţoale cînd se închide şi prăvalia ca să nu fie deranjat? –, lux şi mizerie, cerşetori şi analfabeţi, muritori de foame şi prostituţie (vreţi să mergeţi acum-acum pe Plevnei?); o lume unde ginerele cu numele „Ambasador“, soţul Isaurei, şi-a decorat pereţii casei cu dolari, o lume unde moartea pîndeşte la tot pasul şi disperarea de a trăi e mînă în mînă cu cea de a muri.   Ţiganizarea României lui Bercea Mondialu este de natură etică, un proces lent de degradare şi nu trebuie pus neapărat pe seama romilor. Eticul este cel care distruge ţesătura socială a unui neam, iar etnicul ar putea coagula energiile unui popor. Sînt multe chestiuni grave pe care evităm să le abordăm, prinşi în carameaua luptelor politice intestine. Mai nou, anul trecut, numitul Bercea Mondialu este numit şi preşedintele romilor din România de către regele romilor din România. O lume paralelă, cu alde Caiac şi Cimino şi Roşianu, lume cu manelişti precum Florin Salam şi Adrian Copilu Minune, cu Guţă – aflaţi pe aceeaşi parte a baricadei cu Cristian Preda şi Monica Macovei, vajnice zise beizadele ale „Reformei“ (care reformă?) – româneşti.

Altfel, prin toate partidele politice parlamentare sînt frămîntări de suprafaţă, ce ar vrea să susţină ideea că un proces de reformă este în curs. Se caută noi lideri, se promovează aparent noi strategii pentru gestionarea unei ţări. Care nu se ştie bine dacă e în criză sau nu. De altfel, avem sentimentul că nu se ştie exact care este situaţia reală a ţării. Din toate punctele de vedere. Un raport, chiar şi secret, ar fi de dorit să ajungă în zece zile pe biroul prim-ministrului. Care el, prim-ministrul, să evalueze corect ce-i de făcut şi să se ia deciziile absolut necesare. Nu la televizor, nu la sediul partidului, nu la Cotroceni. Se doreşte aşa ceva? Avem rezerve.

Nu se doreşte decît păstrarea şi, eventual, consolidarea puterii unui partid şi a unui grup de susţinători-profitori. Reformele de care se face caz rămîn de dorit. Ca şi faimoasa găselniţă cu „reforma Statului român“, mult vînturată şi repetată apăsat mulţimilor româneşti, dornice de orice, dar nu de reforme de fond, de către preşedintele în exerciţiu al României.

Generalul turc Mustafa Kemal, ajuns primul preşedinte al Republicii Turcia, a reformat realmente un stat şi l-a pus pe orbita modernităţii. Oricîte bombăneli am putea ridica astăzi asupra mijloacelor uneori neortodoxe utilizate, crearea şi reformarea din temelii a Statului turc a fost opera unui om care chiar a vrut să reformeze o ţară şi un neam. Dar la noi, în România? Să ni se dea voie să avem serioase rezerve despre dorinţa reală de reformare, modernizare şi ducere a României pe un făgaş real al progresului şi bunăstării. Retorica utilizată de preşedinte şi de partidul care-l susţine cu tărie rămîne doar un frumos execiţiu de promovare a imaginii şi de aburit gloata. Din România, care nu e doar a lui Bercea Mondialu.

La ce presedinte avem, ne meritam soarta!

In ultima vreme tot aud mai des un subiect numit de unii tabu, cel cu “oile negre ale societatii”. Azi presedintele nostru scump a iesit pe posturile nationale si a declarat cum rromii nostri sunt niste diamante neslefuite si cum sunt niste comori nedescoperite; asta dupa ce ieri si-a pus in cap 99% din populatia tarii facandu-i manelisti si cocalari, spunand ca toti romanii indragesc petrecerile de rromi si nuntile facute de acestia! Patetica declaratie, vrand sa intretina relatiile cu etnia magica.

La cine ne conduce, ne meritam soarta de a fi considerati asa in Europa si in lume; niste ciorditori cocalari.

Si da are in mare parte dreptate sunt niste oameni inteligenti ca nu orice prosti puteau sa transforme o tara plasata destul de bine inainte de era postdecembrista, intr-o paragina de tara, dar ce-i drept la asta au ajutat si parlamentarii nostrii dragi.

O TARA MINUNATA!

Basescu reloaded, boculet IV

Ce se intampla la ora actuala in politicul romanesc este de-a dreptul palpitant, si in acelasi timp disgratos, avand in vedere si perioada din an in care ne aflam, implinind 20 de ani de la masacrele efectuate cu speranta de mai bine, democratie, anularea a ceea ce insemna dictatorialism. Dar cum ar spune multi romani acum, “Era rau cu Raul, dar acum parca e mai rau fara Rau. 20 de ani de cand am luat cazmaua in propriile palme si ne-am sapat groapa, groapa care din ce in ce se adanceste si mai mult.

Dar astea nu ar fi atat de profunde acum daca nu s-ar fi luptat inainte de scaparea de unguri, s-a luptat, s-a luptat, iar acum ne lasam condusi in ministere de ei. Asta tinde deja catre paradoxul nationalismului pe care dragul nostru Base il ia in brate cu toate mainile.

Iar pe langa asta mai avem si un premier cazut de-a dreptul, si la propriu si la figurat(in emisiuni de pe platou, si cazut politic de o motiune). dar ce putem noi face impotriva acestor aspecte care macina o natiune? Ne putem doar pune mainile in cap, sa ne smulgem parul din cap, si sa simtim gustul amar pe care ni-l lasa ideea de politic romanesc.

Sa o ajutam pe Cosmina!!!

Dupa o initiativa milostiva din partea Filarmonicii din Pitesti, si a multor suflete mari, a venit si randul nostru al celor mai tineri sa facem ceva pentru oamenii de langa noi, si sa ne intoarcem fata catre cei loviti in plin de viata.

Este vorba, de această dată, de salvarea vieţii unei adolescente de 15 ani, Cosmina Păun, ce visează să realizeze noi performanţe sportive. Cosmina deţine centura albastră în karate şi doreşte să ajungă o campioană. La 13 mai 2009, a fost internată în secţia de Oncopediatrie a Spitalului M.S. Curie din Bucureşti, cu diagnosticul de Leucemie Acută Mieloblastică M1. Ea are acum nevoie de un transplant de măduvă, dar acesta se face în străinătate şi costă nu mai puţin de 150.000 de euro, o sumă de-a dreptul imposibilă pentru familia fetei.

Iar pentru aceasta cauza s-au strans niste ganduri, niste oameni care au pus la cale o seara caritabila in club Babel, in data de 27.11.2009, dupa orele 22, unde vor urca la platane 8 dj-i, alaturi de toti cei care au pus un umar la realizarea acestui eveniment.

Pentru Cosmina Păun au fost deschise trei conturi la Raiffeisen Bank, filiala Mizil, pe numele Steluţa Neagu, mama Cosminei. Conturile sunt următoarele: RON:RO97RZBR0000060010052891 , EURO:RO57RZBR0000060012055885
USD: RO71RZBR0000060012059416 , Telefon Neagu Steluţa: 0723 914 273 sau 0764 376 174

Photo shot

Inocenta varstei

stire radio 2

A fost petrecere nebuneasca azi noapte la castelul lui Dracula. De Halloween, salile si coridoarele sale au fost deschise celor mai curajosi dintre vizitatori. Calauza le-a fost insusi Vlad Tepes, ajutat de iele si vrajitoare. Organizatorii s-au gandit sa creeze, in cel mai mic detaliu, o adevarata atmosfera de groaza.

“In saloanele castelului, turistii au fost asteptati de vrajitori, regi, regine si bufoni care au recret atmosfera timpurilor de mult uitate. Tot in saloanele castelului, vizitatorii au fost asteptati de un grup de dansatoare care au prezentat Dansul Ielelor, iar la finalul turului, tuturor li s-a  oferit un pocal cu vin rosu, Chateaux Bran”, a spus directorul muzeului Castelul Bran.

La munte, in acest weekend, n-au venit numai romani, ci si foarte multi turisti straini care au adus cu ei pentru petrecere cele mai inedite costume. Tot ei au umplut zilele acestea locurile de cazare si restaurantele de pe Valea Prahovei, asa ca hotelierii si proprietarii de pensiuni au toate motivele sa fie multumiti de existenta Halloween-ului.